România, țara kilometrilor ipotetici de autostradă. În cât timp mai câștigăm 1.000 de kilometri de drumuri de mare viteză, pe hârtie
România este la coada Europei când vine vorba de infrastructură rutieră. În peste 30 de ani, abia ne-am apropiat de 1000 de kilometri de autostradă și drumuri expres. Cu toate acestea, 2024 este an electoral și nimic nu este mai ușor decât să promiți kilometri în plus.
Deși șantierele țării au progresat deplorabil în ultimii ani, cu o rată de câteva zeci de kilometri de autostradă dați în folosință la 12 luni, premierul Marcel Ciolacu este optimist că doar în 2024 vom vedea deschiși circulației nu mai puțin de 250 de kilometri de autostradă în plus, urmând ca în 5-7 ani infrastructura actuală să fie suplimentată cu alți 1000 de kilometri.
Autostrăzile din România, un șantier perpetuu
În cazul în care nu era evident pentru cineva, Marcel Ciolacu a insistat în această săptămână pe faptul că există o legătură clară între între investițiile în infrastructură și creșterea economică.
„România prin investiții masive, în ultimii doi ani de zile, sunt mai mari invesitțiile decât deficitul: 59 miliarde față de 56 miliarde. Un argument cu care te duci și negociezi la Comisia Europeană. Nu am făcut deficit pentru consum. Creșterea economică a României pe primul trimestru, de 0,1%, a fost pe investiții. Avem investiții în Transporturi, unde trebuie să recunoaștem că s-au deblocat marile șantiere în ultimii doi ani de zile. Avem în sfârșit prima mie de kilometri și până la sfârșitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri. Vorbim doar de rutier. Viitorii 5-7 ani categoric trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri. Anul acesta și anul viitor vor veni și primele trenuri după revoluție. Asta este realitatea românească. În sfârșit schimbăm garniturile de la Metrorex”, a declarat premierul.
În ceea ce privește proiectele pe 2024, aproximativ 7% din investiții vor merge pe bugetul de anul viitor. „Cu adevărat o să fie o componentă mai mare pe fonduri europene, pentru că efectiv nu aveai cum să ai proiecte mature pe PNRR decât pe infrastructura mare, acolo s-a mișcat Grindeanu foarte bine, pentru că nu se depuseseră proiectele. Ele devin mature în 2024-2025 și încep plățile efective. Mai avem și exercițiul financiar actual, 2021”, a spus el.
România și presiunea PNRR
Șeful Guvernului a insistat pe faptul că, la momentul de față, România se confruntă cu două provocări importante, aderarea la OCDE și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ”fiind cele mai dure reforme de implementat în România post-decembristă”. „Amândouă pot crea un plan pentru România”, a afirmat Ciolacu conform Economedia.ro.
„Trebuie să ținem cont de contextul extern, de crizele de securitate, energetice, și trebuie să învățăm din ultimii 2-3 ani când am avut și pandemia ce înseamnă cu adevărat provocările. Am văzut în pandemie, în timpul crizei energetice, că nu s-a ridicat la adevăratele provocări și a încercat să ia decizii fără a avea informații de fond. Și s-au luat multe multe decizii întârziat, pe colțul mesei. Și va trebui împreună cu reformele din PNRR să vedem care sunt prioritățile”, a concluzionat primul ministru.